Ce inseamna sa fii cetatean de onoare al Bacaului…

Cu ceva timp in urma, istoricul Eugen Sendrea a primit titlul de cetatean de onoare al municipiului Bacau. In ce a constat aceasta distinctie? Intr-o diploma si cheia orasului, gesturi onorifice, dincolo de care, a fi cetatean de onoare al urbei noastre nu-ti ofera alte avantaje si inlesniri, de care se bucura, in mod normal, cetatenii de onoare ai altor orase.

Cel mai tânar cetatean de onoare al municipiului Bacau (exceptându-i, aici, pe sportivi), profesorul Eugen Sendrea a fost de acord sa discute cu noi despre perceptia si avantajele pe care ti le ofera o astfel de titulatura. Istoricul bacauan este al 42-lea cetatean de onoare al urbei noastre, stând alaturi de nume mari ale istoriei municipiului Bacau, printre care: Grigore Vieru, Doina Melinte, eroi ai primului si celui de-al doilea razboi mondial, Alexandru Safran, parintele Constantin Galeriu, academicianul Solmon Marcus, Iulian Antonescu, George Balaita sau Monica Rosu.

Care este perceptia oamenilor

“Imediat dupa primirea acestei distinctiia am primit foarte multe telefoane de felicitare. Am fost intâmpinat pe scarile bibliotecii de catre colegi, fara participarea, totusi, a conducerii, care din motive necunoscute a uitat de acest moment. Pe lânga telefoanele de felicitare am fost contactat, insa, si de diverse persoane care imi cereau bani, crezându-ma un imbogatit peste noapte, asta ca sa va dati seama de perceptia pe care o au unii despre aceste lucruri. Bineinteles ca au existat indivizi care au inghitit in sec, laudându-se, pe principiul oului lui Columb, ca aceasta reusita ar fi si la indemâna lor, asta sigur… daca si-ar pune mintea. Ca sa nu mai vorbim de altii, care au perceput acest titlu ca pe o rasplata oferita unui fruntas al muncii socialiste, asemeni stahanovistilor care isi depaseau norma si li se acorda, astfel, câte o diploma lânga steagul rosu al partidului”, ne-a explicat profesorul Eugen Sendrea.

~n astfel de situatii multe sunt anomaliile pe care le poti observa in lumea culturala a unui oras. Si vom lua ca exemplu edificator cazul Uniunii Scriitoruilor Filiala Bacau, aflata sub diriguirea “marelui poet” Calistrat Costin. “~n timp ce Filiala Bacau a Uniunii Scriitorilor din România tace in ceea ce priveste intrarea mea in rândul acesteia, fiind, in schimb, promovati «scriitori la kilogram», academicianul Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova m-a invitat la Chisinau pentru a primi diploma de membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din Moldova”, ne-a mai spus Eugen Sendrea.

Ce avantaje are un cetatean de onoare al Bacaului…

Desi suna foarte bine, am aflat ca a fi cetatean de onoare in municipiul Bacau nu-ti ofera absolut niciun avantaj. Mai mult, la marele festivitati derulate intr-un oras cu traditie si anumite pretentii cultural-artistice, acesti oameni nici macar nu sunt invitati, asa cum ar fi fost firesc, pentru a ne promova valorile si imaginea municipiului nostru. Locul lor este luat de patroni sau oameni fara relevanta pentru istoria Bacaului. Iata, prin urmare, dovada clara ca pâna si cultura este o afacere cu circuit inchis.

“Alte orase acorda câte o insigna, ca semn distinctiv, plus o legitimatie care iti ofera anumite facilitati si inlesniri pe raza municipiului respectiv. Totul ramâne, in cazul nostru, la stadiul onorific. Sper, totusi, ca, citind aceste rânduri, autoritatile bacauane sa gaseasca o solutie pentru foarte putinii cetateni de onoare, in viata. Pâna atunci, cei aflati in aceasta postura vor ramâne cu singura consolare ca, la un moment dat, cineva ii va trece si pe ei intr-o monografie a judetului”, a completat amar istoricul bacauan.

Monitorul de Bacau, condamnat la moarte

Trebuie sa scriu un anunt de deces. Decesul cotidianului Monitorul de Bacau. Nu stiu cu ce sa incep si nu stiu prea bine ce trebuie sa spun. Un lucru este sigur – cotidianul “Monitorul de Bacau” nu va mai exista. Din motive economice, din motive de prost management din motive de sufocare interna va fi un ziar mai putin pe piata bacauana. Desigur, lucrul nu va conta prea mult. Se va vorbi cateva zile si apoi “mortii cu mortii, viii cu viile”. Dragi cititori ne pare rau ca de la aceasta tribuna, deseori subreda, nu vom mai putea sa va aducem adevarul. 

Si sa ne scuzati pentru greseli, pentru insuficienta indrazneala. La acest ziar au lucrat cei mai buni ziaristi dupa 1989 din Bacau. Pentru putin timp insa, pentru ca acest nume “Monitorul” s-a nascut sub zodia nenorocirii. Ei au plecat in cele patru zari. Unii dintre ei, cu talent jurnalistic, au infiintat “Ziarul de Bacau” incercand sa atenteze la a detrona de pe soclu “Desteptarea”. La Monitorul au venit permanent alti jurnalisti, pentru mai mult sau mai putin timp. Ziaristul e un om liber. Unii dintre jurnalisti au ramas la acest ziar din motive diferite: poate din stabilitate, poate din neputinta, poate chiar din dragoste. Chiar unii dintre colegii nostri ne gratulau pe cei de la “Monitorul” cu injuraturi amabile. E mai bine sa fii urat pentru ce esti decat sa fii iubit pentru ce nu esti. Nu am afirmat niciodata ca suntem cei mai buni, chiar daca vanitatea unui ziarist il impinge sa creada asta. Senatorul Vasile Nistor a luat acest cotidian acum cativa ani pentru imagine sau pentru un orgoliu neinteles. Insa de multe ori, cutezanta se plateste cu pretul fericirii altuia. Ieri ne-a anuntat indirect prin dna director, ca aparitia Monitorul de Bacau inceteaza. Pentru fostul nostru patron contam mai putin decat aparatele sale de fotografiat (de care s-a interesat cu insistenta, in ultima zi, sa nu fie pierdute). Destinele subordonatilor aveau mai putina importanta. Personal, am inteles acest lucru – este un om politic. Ne luam ramas bun de la dumneavoastra dragi cititori. Si zambim trist – in definitiv am murit de ziua lui Caragiale.

sursa: ultimul numar din “Monitorul de Bacau”

Redactia Monitorului de Bacau “se cutremura”

In cursul zilei de astazi, angajatii cotidianului “Monitorul de Bacau” au aflat ca, incepand de maine, nu vor mai avea un loc de munca. Patronul ziarului, senatorul Vasile Nistor, i-a anuntat pe acestia, cu cateva ore in urma, ca publicatia nu va mai aparea pe piata, incepand de saptamana viitoare. Problemele ziarului par a fi de natura financiara, insa surse din interiorul redactiei, care confirma aceasta stire, spun ca Monitorul “a fost pierdut, situatie despre care se stia cu ceva timp in urma”. Aceleasi persoane au precizat ca “problema este putin mai complexa decat ar parea la prima vedere, iar explicatii detaliate despre aceasta chestiune urmeaza sa apara in zilele urmatoare”. Mai mult, alte informatii din surse neoficiale vorbesc despre o preluare a ziarului de catre un alt patron, ce intentioneaza relansarea publicatiei sub un alt nume decat cel de pana acum.

Lucru confirmat, insa, atat de persoane din interiorul redactiei “Monitorul de Bacau”, cat si din afara ei, este faptul ca, ziua de maine va fi ultima cand pe tejghelele chioscurilor de ziare se va mai gasi, sub acelasi nume, o publicatie veche de aproape 14 ani.

Platim 113 taxe! E incredibil…

Stirile de aseara m-au bulversat. Am aflat ca platesc 113 taxe! Incredibil de multe. In paralel, pe un alt post, premierul Emil Boc ne spunea cum va face el bani la buget. E criza si trebuie stransa cureaua. Semnele crizei mi-au aparut de la primele ore.

Dimineata m-am dus sa cumpar niste nimicuri. Am luat cam de 100.000 de lei si, cum nu aveam cum sa le pun pe toate in buyunare, am cerut o punga. Un anunt de pe casa de bani ma anunta ca urma sa platesc 0,2 bani eurotaxa conform nu stiu carei ordonante pentru protejarea mediului. Ce nu face romanul pentru mediu, asa ca am zis ca fac o fapta buna.

Dupa ce am lasat nimiciurile acasa, am plecat catre serviciu. Bucuros, pentru ca era zi de leafa. Bine, ziua de drept trecuse de ceva timp, dar aveam promisiunea sefilor ca azi sigur iau banii. Surpriza! Criza si-a spus si aici cuvantul. Banii erau pe drum, undeva intre operatiunile bancare care, cica, dureaza, asa ca mmaine va fi ziua cea mare. Mai greu va fi sa-i explic sotiei ca nu am luat banii. Azi trebuia sa-i cumpar ceva de incaltat lui cea mica, dar o las pe maine. Sa mai stea o zi in casa!

Ajung acasa si, obosit, zic sa urmaresc stirile la televizor, asta nu inainte de a lua de la cutia postala facturile de la telefon si gaz.  Peste tot premierul ne explica cum va strange el bani pentru buget. La diverse emisiuni, diversi politicieni ne minteau cum vor face ei sa treaca criza usor peste romani. Mi s-a facut lehamite si m-am culcat cu gandul ca maine voi lua salariul. Asta daca nu cumva patronul (am uitat sa va spus, este si el politician) va gasi altceva pentru a ne amana pe luni.

VIDEO / Vezi doua filme de exceptie realizate de Cineclub Bacau in anii 70

Intr-unul dintre filmulete apare si Nadia Comaneci, filmata in timpul unui exercitiu la sol, inainte de a deveni cea mai mare gimnasta a lumii. Pentru nostalgici, puteti vedea imagini cu Bacaul din perioada anilor 70.

Bacaul in anii 70

Cineclubul Bacau la inceputuri(1965) in anii 1970 cand cei care aveau aceasta pasiune comuna si mai doreau sa invete cate ceva (filmul fiind cea de-a 7 arta) se intalneau la Cineclub “Unirea” la Casa de Cultura “Vasile Alecsandri” Bacau. Spatiul ocupat de Cineclub era toata aripa stanga a casei de cultura; acum ocupa doar o camarutza si are constanti doar 2 membri: Vladimir Lucavetchi (50 de ani de cinematografie) si Eugen Grigore (20 de ani foto & video)

Moni s-a tras cu caleasca

Fotomodelul bacauan a luat parte in weekend-ul trecut la Balul Operei din Cluj Napoca. Ea, impreuna cu Ricky Dandel, au fost amfitrionii celei de-a XIV-a editii a balului. Ei au intimpinat oaspetii de onoare, printre care Florin Piersic, primarul de Monaco, pictori si membri ai Academiei Romane. Evenimentul propriu-zis a inceput cu un spectacol de opera, in care solistii, orchestra si baletul Operei Romane din Cluj si-au aratat virtuozitatea. Seara s-a incheiat cu recitalui ale unor artisti internationali precum Flavius Teodosiu si trupa “Eurosound Band” si doi invitati din Statele Unite ale Americii, Ron White si Deborah Woodson. Monica Columbeanu a imbracat s tinuta rosie din cap pina in picioare si si-a facut aparitia la bal intr-o caleasca trasa de cai. La Cluj, bacauanca a fost insotita de sotul ei, miliardarul Irinel Columbeanu, precum si de fiica lor Irina.

Ziarul de Bacau

Oare scapam de noroi anul asta?

Stau in blocurile ANL din Letea. Nimic de zis, este foarte bine, numai ca avem o problema cam in fiecare anotimp. Iarna, atunci cand e zapada, este mai bine. Pentru a ajunge la autobuz, in Narcisa, este nevoie sa trecem calea ferata. Cand e inghetat sau e zapada e bine. Numai ca dupa aceea urmeaza cosmarul. Dezghetul transforma singura cale de acces intr-una impracticabila. Pentru a ajunge la autobuz, pe o portiune de 30m, trebuie sa dai adevarate lupte cu noroiul.

Anul trecut, cei de la Electrica au sapat niste santuri pentru a inlocui cablurile. Au acoperit, dar pamantul stropit de ploaie sau de dezghetul zapezii se transforma intr-o imensa groapa cu noroi. Zilele trecute au trecut niste muncitori, banuiesc ca de la Primarie, care au aruncat niste pundis. Insuficient, insa, pentru a acoperi noroiul.

Poate ca anul acesta cineva se va gandi si la pantofii nostri. Nu ar fi mult de asfaltat. Cam 20 de metri de o parte si alti vreo 10 metri de partea cealalta. E suficienta si o alee, nu trebuie o sosea.

Speram sa nu fie nevoie sa asteptam o noua campanie electorala pentru a se rezolva si acest lucru, asa cum s-a intamplat cu strada Letea cand, peste noapte, a aparut un strat de asfalt peste gropile de la Liceul Letea si de la strand.

Unirea Principatelor vazuta prin ochii bacauanilor de la 1859

Cine spune ca Bacaul a fost o prezenta neinsemnat de-a lungul istoriei, fie este rau intentionat, fie ii lipsesc date importante ce compun realitatea istorica. Acest lucru este probat si de modul in care au primit bacauanii vestea Unirii Principatelor, de la 1859, sub domnia lui Al. I. Cuza.

Bacauanii, aflati in plina fierbere unionista asteptau “vizita comisarilor Puterii”. Printre ei si reprezentantul Frantei, Charles Angelique Talleyrand, nepotul celebrului Talleyrand, ministru de externe al lui Napoleon Bonaparte.

Cronicarul bacauan Costache Radu a fost martor la aceste evenimente din aprilie 1857. Avem in continuare consemnarea glorioasei vizite din acea zi, asa cum a vazut-o C. Radu: “Imi aduc aminte, parca vad chiar si acum, 6 zile de sarbatoare erau pentru oraseni, cand trebuia sa primeasca pe Comisarii Puterilor, trimisi in tara, sa se incredinteze de dorintele romanilor. La marginea orasului de jos (locul unde se afla actuala Policlinica Veche, n. r.), toti cetatenii si taranii din jurul orasului, in haine curate si cocarde tricolore pe piepturi, cu femei si copii, avand in frunte pe conducatorii lor, asteptau sosirea comisarului.”

Intr-un final, avea sa-si faca aparitia, “pe drumul Bacaului”, si trasura comisarului, seara, in jurul orelor 22.00. Primirea pe care i-o vor face cei 40 de tarani, inmanandu-i cartea unionista cu emblema parohiei, va lasa o impresie puternica asupra lui Talleyrand. Iata ce a declarat acesta cand a primit cartea unionista, drept cadou din partea targului, pe atunci, bacauan: “Am luat-o cu emotie si o pastrez ca cea mai pretioasa dintre toate pe care le-am adorat.”

Locuitorii Bacaului au stiut sa-i poarte pe brate pe oaspetii sai de seama, sa faca din vizita lor, prin aceste locuri, un moment de neuitat.

Hora Unirii cantata din scripca…

In ciuda intervenetiilor izolate ale antiunionistilor care vanau fiecare vot pentru Beizadea Grigore Sturdza, bacauanii au primit cu un entuziasm extraordinar vestea Unirii Principatelor. Intr-una din seri, cand pe scena teatrului bacauan se juca piesa « Tandala si Pacala » a lui Vasile Alecsandri, « lumea curioasa sa vada ce avea sa se intample din cauza opozitiei antiunioniste », a luat cu asalt sala de teatru. Punctul culminant avea sa fie atins spre sfârsitul piesei, `n momentul replicii de final a lui Pacala: « Acum, frate Tandala, sa-i tragem Hora Unirii ». Momentul il determina pe Iancu Gheorghiu Budu sa scoata scripca de sub surtuc si incepe a canta Hora Unirii, insufletind intreaga sala. « Nu se mai stia ce era in teatru – scria Costache Radu; toata lumea s-a sculat in picioare, strigand ura, batand din palme si fscand zgomot asurzitor. Cucoanele si toate femeile de prin loji smulsesera lumanarile aprinse din trichelele de pe pereti, strigand sa iasa cu totii pe strad\. Barbatii, entuziasmati pana la lacrimi, urmara pe femei si luand si muzica iesira in drum, cantand din gura Hora Unirii. Dupa o jumatate de ora erau sute de oameni care cantau si jucau hora… A fost o noapte de mare veselie ».

Vestea dublei alegeri ca domn a lui Al. I. Cuza a fost primita cu mare bucurie pe intreg cuprinsul Bacaului. Dupa telegrama de la Putna, se spune ca a doua telegrama de felicitare a fost a admnistratorului tinutului Bacau, iar ce-a de treia telegrama ar fi venit din partea a 50 de bacauani care ii urara ca « numele lui sa stea alaturi cu a lui Stefan cel Mare in biruint\ si a lui Alexandru cel Bun in blandeta si virtuti ».

Ti-ai gasit Bacaul..!?

E bine cunoscuta expresia “a-si gasi Bacaul”, cu to]ii o folosim, `nsa, adevaratul ei sens se pierde in negura timpului. Cum a ajuns numele orasului nostru sa exercite o influenta atat de puternica asupra locuitorilor din acea vreme, astfel incat ea sa se pastreze pana in zilele noatre, existand chiar si in limbajul nostru curent?

“Ti-ai gasit Bacaul” este echivalent, pentru marea majoritate, cu “a-si gasi moartea”, “a da de necaz”, evenimentele care stau la baza acestei conotatii tinand atat de etimologia numeleui, cat si de asezarea geografica a Bacaului. Intrucat, inainte de intemeierea manastirii Bistrita de catre Alexandru cel Bun, in localitatea noastra era o vama, iar originea numelui ar putea veni de la un anume ungur Bako, cu atribu]ia de gade (calau). Este lesne de inteles ca cei mai multi au facut o legatura cu pedepsa capitala, la care ar fi putut fi supusi contrabandistii ce incercau sa treaca marfa, in mod fraudulos, prin vama din Bacau. Dincolo de acest anacronism, e greu de presupus ca ar fi existat in acea perioada o astfel de sanc]iune dura pentru o asemenea practica, iar acest lucru este intarit chiar de Gr. Tabacaru: “De altfel expresia, si-a gasit Bacaul, nu `nseamna ca cineva si-a gasit moartea, ca a fost spanzurat sau i s-a taiat capul, ci inseamna ca si-a gasit cineva omul care sa-l puna in loc si sa-l invete minte; a cazut cineva la nevoie din care invata minte, incat n-are a face cu niciun fel de calau.”

Ca aceasta este explicatia corecta, o confirma si cronicarul Costache Radu, fost primar al Bacaului, bun cunoscator al istoriei orasului pe care l-a diriguit. El povesteste, in “Bacaul de la 1850-1900”, ca dupa ce Cuza a fost ales domn al Principatelor, in drumul sau spre Bucuresti, alaiul a trecut prin Bacau. In frunte se afla colonelul N. Pisoschi care, fiind confundat, de catre locuitori, cu Voda, insusi, “a fost purtat pe maini in oras, cu toate protestele lui”, atunci Voda, auzind ce a patit aghiotantul sau, ar fi spus: “Colonele, ti-ai gasit Bacaul!”

Iata doar cateva dintre momentele care au adus o nuanta, in plus, Unirii Principatelor de la 1859. Ca de fiecare data, Bacaul a fost mereu in fruntea celor mai importante evenimente, aducându-[i, si de aceasta data, contributia insemnata la scrierea uneia dintre cele mai importante pagini din istoria romanilor.

Microbuze Massaro

Bacau – Iasi

Bacau (VIS-A-VIS DE VAMA)

Zilele fara sot: 05.00, 05.30, 06.00, 08.15, 09.00, 09.45, 10.25, 10.55, 11.40, 13.25, 14.10, 14.55, 15.40, 16.25, 17.10,17.40,19.10, 20.30, 21.30, 24.00

Zilele cu sot: 08.05, 09.00, 13.25, 14.10, 19.10, 19.45, 20.30, 21.30, 24.00

Rezervari Bacau:
074massaro
0743-333.533
0788-338.784
0234-513.666

Bucuresti-Bacau si retur

Plecari din Bucuresti: 08.00, 12.30, 14.30,
15.45, 17.00, 19.30

Rezervari Bucuresti:
0788-408.299
0743-333.517

Plecari din Bacau: 03.30, 07.30, 10.00,
12.30, 18.30, 23.15

Rezervari Bacau:
074massaro
0743-333.533
0788-338.784
0234-513.666

www.massaro.ro

O mama si-a lasat copiii statului pentru ca nu are cu ce sa-i creasca

Vezi un reportaj despre o mama care si-a lasat cei cinci copiii statului

Next Page »